paradisexotic.gotdns.com:7777

[Dangereux]

La Liceul CFR din Buzãu, situaþia ºcolarã a copiilor se discutã online cu familia din strãinãtate. Unul din zece elevi ai Liceului CFR, din Buzãu, are pãrinþii la muncã
peste hotare. La ºcoalã, elevii lãsaþi de pãrinþi, acasã, sunt uneori apatici, alteori melancolici. Aceste stãri sunt cauzate de dorul de pãrinþi.
Liceul se aflã într-un cartier din care numeroase familii ºi-au gãsit de fapt peste hotare. Aici, un elev din zece are cel puþin un pãrinte plecat în Italia, Spania, Germania sau Cipru. Dintre cei 700 de elevi ai Liceului CFR Buzãu, 76 sunt lãsaþi singuri acasã.
„Am tot ce vreau, dar mi-e dor de ei"
Alina Ciojevschi are 17 ani ºi este în clasa a XI-a. De patru ani, are grijã singurã de gospodãria peste care pãrinþii au lãsat-o stãpânã cât timp sunt la muncã, în strãinãtate. Mama este în Italia, angajatã la un restaurant, iar tatãl, ºofer, în Cipru. Îi trimit lunar 10 milioane de lei vechi, ca sã aibã de cheltuit cu casa, dar ºi pentru mofturile specifice adolescenþei.
„Îmi ajung banii trimiºi de pãrinþi. Îmi iau cam tot ce îmi doresc, însã îmi este foarte dor de ei, chiar dacã vorbim aproape zilnic. Am stat cu o bunicã pânã acum doi ani, iar acum eu fac totul în casã", ne-a spus Alina. Nu ºtie decât de ºcoalã, curãþenie ºi învãþat. Niciodatã nu a fost la discotecã, pentru cã, spune ea, se simte în nesiguranþã.
"Cel mai greu mi-a fost în clasa a IX-a, când am fost aleasã «Miss Boboc». Am plâns, fiindcã ai mei nu erau cu mine, iar cei prezenþi la banchet credeau cã plâng de fericire. Dar ce era în sufletul meu doar eu ºtiu. Alina este cea mai silitoare din clasã, dar se pierde în gânduri, de dorul pãrinþilor.
„Îmi fac griji pentru ai mei"
O altã elevã din liceu, o altã poveste despre singurãtate. Andreea Cãþoi este în clasa a XII-a ºi se pregãteºte de bacalaureat. Spune cã este îngrijoratã de performanþele pe care le va avea la examene. „Am rãmas acasã cu unul dintre fraþi, mai mic, ºi îmi este greu, cã eu þin gospodãria. Mama este plecatã de patru ani în Italia ºi lucreazã în agriculturã, iar tata e de cinci ani ºofer la o firmã italianã.
Acasã, eu spãl ºi pentru fratele meu, eu fac mâncare, apoi trebuie sã mã apuc de învãþat", ne-a povestit Andreea. "Convorbirile telefonice cu pãrinþii îmi dau putere. Am tot ce îmi trebuie, dar îmi lipsesc pãrinþii", a mai spus fata. Tot într-a XII-a este ºi Claudiu ªerban. ªi el a fost lãsat acasã de pãrinþii plecaþi sã facã bani peste graniþã. De ºase luni bãiatul îºi face însã griji pentru siguranþa lor.
„Ai mei sunt în Italia, la Napoli, unde sunt mulþi oameni rãi. Vãd ce se întâmplã acum în Italia ºi îmi fac griji pentru ai mei. Nu am vorbit cu ei de douã sãptãmâni ºi asta mã pune pe gânduri", ne-a mãrturisit Claudiu. Bãiatul locuieºte cu o sorã, studentã ºi angajatã în acelaºi timp la un angro din oraº.
Pentru a alina dorul elevilor de pãrinþi ºi pentru a le asigura celor din strãinãtate un control asupra copilului, conducerea liceului a deschis un forum pe care indiferent ce pãrinte din þarã ºi din strãinãtate poate intra sã discute cu copiii sau cu diriginþii.
„Am lansat un forum care poate fi accesat atât de copii, cât ºi de pãrinþii acestora. Cei din strãinãtate pot cere situaþia ºcolarã a copilului, pe care le-o vom trimite prin mail, pot posta poze de cãlãtorie, pot discuta cu profesorii, cu copiii lor. Poate aºa reuºim sã le ameliorãm suferinþa despãrþirii de pãrinþi", a precizat Tatiana David, profesor de limba englezã, iniþiatorul proiectului.
_________________
Life is a fucked up dream and another reason to die...